Loading …

Alex scria la un moment dat de practicile vest-europene. Se referea la modalitatea de obţinere a unui job atunci când eşti prospătură. Te duci la compania dorită şi începi o negociere cu ei. Apoi se lasă cu un training în urma căruia toţi au de câştigat. Finalul fericit este obţinerea mult visatei poziţii în companie.

Eu, Jane Doe, printr-o fericită coincidenţă am făcut acest lucru. Fireşte că habar n-aveam eu că asta e calea recomandată. În general prefer tehnicile de guerilla. Întâmplător asta e una.

Anul trecut prin decembrie am realizat că trebuie să schimb macazul. Da, e vorba de vechiul job. Clar nu era nişa mea. Nu aveam să mă dezvolt niciodată într-un mediu conservator.

Aşa că am sunat la o companie pe care o urmăresc de ceva timp. Le-am zis că vreau să-mi fac un stagiu de practică la ei. M-au chemat la un interviu şi am rămas la ei.

Acum sunt încă în practică. Sunt foarte multe de învăţat. Revelaţia e că pentru prima dată învăţ ce contează realmente.

Produsul finit sunt eu şi pulsul meu bate în ritmul pieţei (muncii).