Jurnal de dizertaţie #4

This item was filled under [ LocoMarkid ]

Înainte de a continua jurnalul de dizertaţie, trebuie musai să vă mulţumesc pentru minutele pe care le acordaţi acestui blog. Yodin, felicitări pentru postul acesta şi pentru altele. Emil, ţi-am trimis pe mail un docoment care sper să te ajute în realizarea proiectului. Mika, dacă tu spus “start!“, eu trebuie să-ţi spun un stop discret, să-ţi urez baftă maximă la proiect şi să-ţi mulţumesc pentru cuvintele aduse.

Din păcate, adresa de contact a blogului nu merge de ceva vreme. Pentru orice fel de întrebări sau sfaturi te aştept să-mi scrii pe adresa personală. Sper să rezolvăm cât mai repede! Acum e momentul să continuăm cu Jurnalul de dizertaţie.

REDACTAREA

Pentru că ai ajuns la dizertaţie, trebuie neapărat să fi trecut şi prin licenţă. Astfel, nu va mai trebui să-ţi explic din nou toate regulile de scriere. Cum să arate prima pagină, cuprinsul, notele de subsol, bibliografia, hai că astea le cunoşti. Nu ai fi luat tu notă aşa de mare la licenţă dacă nu ştiai lucrurile astea semnificative! Apoi, mă gândesc că dacă ai uitat ceva de atunci şi până acum, mai ai îndrumarul sau ai vorbit cu profesorul îndrumător unde ai întâmpinat probleme.  

În cele ce urmează am să-ţi dau câteva mici sfaturi de care poţi ţine cont în redactarea lucrării.

După ce ai deschis frumuşel Wordul, este absolut esenţial ca textul să fie scris în limba română. Cu diacritice!

Atunci când se lucreaza pe cărţi, o sursă de prima mâna este o ediţie originală sau o ediţie critică a operei în discuţie. O traducere nu este o sursă: este o proteză, precum placa dentară sau ochelarii, un mijloc pentru a atinge într-un mod limitat ceva ce nu se gaseşte la îndemâna mea. O antologie nu este o sursă: este un ghiveci de surse, poate fi utilă ca primă aproximare, dar a face o teză despre un autor înseamnă a paria ca eu voi vedea în el lucruri pe care alţii nu le-au vazut, iar o antologie îmi dă doar ceea ce a vazut acolo un altul. Dările de seamă facute de alţii, fie ele şi integrate cu foarte ample citate, nu sunt o sursa: sunt cel mult surse de mâna a doua. 

Notele de subsol. a) Notele folosesc spre a indica sursele citatelor. b) Notele folosesc spre a adauga alte indicatii bibliografice de întarire despre un subiect discutat în text. c) Notele servesc pentru trimiteri externe si interne. d) Notele folosesc pentru a introduce un citat de întarire. e) Notele folosesc la a da amploare afirmatiilor pe care le-ati facut în text . f) Notele folosesc pentru corectarea afirmatiilor din text.

O lucrare însemna un efort de cercetare. Orice cercetare poate sa duca la un succes sau la un esec. Un esec este apreciat vis-a-vis de parametrii initiali întrevazuti. El trebuie recunoscut mai degraba decît trecut cu vederea. Ceea ce acum apare un esec, acel caz ce nu se supune teoriei pe care încercati sa o formulati, exceptia ce nu se supune regulii, s-ar putea dovedi treapta initiala a unei noi ramuri a teoriei, pe care dv. sau altcineva sa îndrazneasca ulterior o noua constructie teoretica… Nu trebuie trecuta cu vederea si posibilitatea ca un esec sa contureze o limita a teoriei pe care o experimentati, lucru foarte important.

Citati întotdeauna ceea ce au facut altii. Fiti atenti cum introduceti în lucrare contributia altora. Locul prezentarii altor teorii, mai întîi pentru precizarea nivelului la care se situeaza domeniul pe care-l abordati si apoi pentru compararea a ceea ce faceti dv. cu ceea ce s-a mai facut, este de obicei în introducere si în concluzii. Nu este interzis sa vorbiti despre ce au facut altii în mijlocul lucrarii, dar acolo riscul de a produce confuzii este mai mare. Începe sa devina dificil a departaja între contributia dv. si cea straina. În orice caz citati orice teorema, rezultat, algoritm, arhitectura de sistem etc. pe care o preluati din alta parte. Lucrul cel mai grav ce vi se poate întîmpla la aprecierea lucrarii este sa fiti învinuit ca “ati tras cu ochiul” în cutare sau cutare carte ori lucrare si v-ati atribuit rezultate straine, un fapt aproape la fel de îngrozitor ca un plagiat.

Ce fel de limba româneasca utilizam? În primul si în primul rînd: fiti atenti la gramatica. Atentie la greseli de ortografie si la exprimari. Maniera în care scrieti este oglinda cea mai elocventa a culturii dv. Atentie la neologisme: ce facem cu acei termeni tehnici care au intrat în jargonul nostru de informaticieni, le traducem sau le lasam în original? scroll (sul de hîrtie?, defilare?…) / drag and drop (târaste si lasa?…) / mouse (soricel?…) / Sfatul este de a le traduce toti termenii ce pot fi tradusi fara ca traducerea sa para fortata (window = fereastra, dialog box = cutie de dialog, click = selectie, bold = aldin…) si de a le lasa în original (engleza) pe celelalte, marcîndu-le însa în cursive.

Evitati exprimarile prolixe. O lucrare stiintifica trebuie sa contina minimum de cuvinte cu care se poate înca reda perfect inteligibil ceea ce aveti de spus.

În loc de: “Înainte de a descrie aplicatia si pentru a face mai clara maniera în care ea lucreaza, ar putea fi interesant sa aruncam o privire asupra motivatiei care ne-a dus la dezvoltarea ei. Pentru a realiza scopul propus, au fost implementate proceduri speciale ce calculeaza frecventa caracteristica si genereaza înfasuratoarea semnalului acustic.” Puteti spune: Motivatia dezvoltarii acestei aplicatii este…

“Se calculeaza frecventa caracteristica si înfasuratoarea semnalului acustic.” Evitati exprimarile emfatice, bombastice. Evitati de asemenea limbajul excesiv de tehnic.

Lucrul cu calculatorul usureaza mult procesul de organizare si apoi de redactare finala a lucrării. Dar uneori  figura pe care o desenez în graba, sau cîteva rînduri pe care le notez în tramvai, pot si ele constitui materiale de adunat într-un dosar (unul de hîrtie). Sfatul este sa scrieti direct pe calculator, nu întîi pe hîrtie si apoi sa retranscrieti. Utilizarea unui editor usureaza mult operatiile de înlocuire, stergere, înserare. Tot calculatorul va permite sa scrieti de o maniera foarte dezorganizata, o idee adaugata aici, alta acolo, pentru a produce în final un document foarte organizat. O virgula , un punct ,un semn de întrebare sau exclamare îl lipiti de cuvîntul de dinainte,iar spatiul îl lasati dupa el , nu invers ori cu spatii si de o parte si de alta.

Desenele trebuiesc si ele realizate cu instrumente grafice adecvate. Daca nu dispuneti de programe profesionale precum Visio, ori CorelDraw, panoplia de instrumente grafice ale Word-ului, ori Excel-ului este perfect satisfacatoare. Capturile de ecran, dau de asemenea un plus de profesionalism lucrarii atunci cînd accentul este pus pe o realizare practica cu interfata utilizator. Însa nu trebuie sa exagerati cu ele. Prea multe capturi încep sa dea de banuit ca ati încercat sa ajungeti mai repede la un anumit numar de pagini pe care vi l-ati propus.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Comments on “Jurnal de dizertaţie #4”

  • 11 June, 2011, 0:11

    Jesus abia astept sa scap si eu de sustinerea lucrarii de licenta.Pana acum i-am ajutat pe altii dar a mea mi se pare extrem de dificila.Abia astept….

  • 25 July, 2011, 2:35

    How could any of this be better stated? It cudlon’t.

Leave a Comment